Oraşul Ungheni, de-a lungul anilor important centru administrativ, economic şi cultural dispune de un potenţial puternic de dezvoltare a turismului şi în special a turismului cultural. De-a lungul istoriei aici au avut loc multe evenimente istorice şi înseşi oraşul a dat naştere multor personalitati marcante, activitatea cărora face parte din patrimoniul cultural internaţional.
Aici In 1877 poposeşte ţarul Alexandru II, ţar al Rusiei între anii 1855 -1881, care a efectuat la Ungheni o trecere în revistă a trupelor ruseşti dislocate aici şi care urmau să participe la războiul ruso-turc din 1877 - 1878. În cinstea acestui eveniment, mai târziu, în 1903 aici este construită o biserica, lacaş de cult care activeaza şi azi şi care poarta numele kneazului rus Alexandru Nevski, arhitect Alexandru Bernardazzi, personalitate care a jucat un rol deosebit in dezvoltarea arhitecturii regiunii, utilizand procedee şi elemente de arhitectură italiană, bizantină şi rusă.
Tot o biserică, cu numele « Sfântul Nicolae » a fost edificată în Ungheni în anul 1882 de către prinţul Constantin Moruzi, originar din partea locului, domnitor al Moldovei între anii 1877- 1882. Aici el moare în 1886, fiind înmormântat in cavoul bisericii, ctitorită de el.
 Aici şi-a petrecut copilăria fiul său, Dumitru Moruzi, care mai târziu îşi face studiile la Sorbona, analist politic şi scriitor.
Aceste locuri păstrează memoria aflării aici a vestitului arhitect francez Alexandre Gustave Eiffel, care construieşte podul de cale ferată peste Prut în anul 1877, legând astfel cele două maluri ale râului.
Pe aici, in august 1885, trece tranzit cu trenul spre Odesa (Ucraina) Mihai Eminescu (1850- 1889), poet român, valoarea operei căruia a fost înalt apreciată pe arena mondială, făcând parte din patrimoniul cultural internaţional. Nu în zadar anul 1989, când s-au implinit lOO de ani de la trecerea in nefiinţă a poetului şi anul 2000, când s-au împlinit 150 de ani de la naşterea poetului a fost declarat de catre UNESCO, drept  « Anul Eminescu ».
La Ungheni în 1871 îşi scrie o parte din operele sale prietenul lui Mihai Eminescu scriitorul clasic Ion Creanga (1839 - 1889), scriitor realist, care a trait şi a activat la Iaşi in calitate de invatator, inspector şcolar şi unde publică o parte din scrierile sale.
Memoria celor căzuţi în luptele pentru eliberarea oraşului de sub ocupaţia fascistă în anii celui de – al doilea război mondial este consfinţită în Complexul memorial consacrat ostaşilor cazuţi, în Troiţa Martirilor Neamului (edificata in 1994) în memoria pământenilor căzuţi în conflictul din Transnistria (1992), executată dupa modelul unei troiţe din anii razboiului II mondial, găsită in cavoul Bisericii "Sfântul Nicolae".
Străzile oraşului, parcurile, frontispiciile clădirilor păstrează amintirea despre înaintaşii neamului prin operele de artă sculpturală  care se înalţă aici închinate clasicilor literaturii române Mihai Eminescu, Gheorghe Asachi, Ion Creangă.
Începând cu anul 2000, or. Ungheni găzduieşte Tabăra de Sculptură Ungheni, care se desfăşoară bienal în lunile august – septembrie şi la care participă sculptori profesionişti din Ţară şi de peste hotare, lucrările cărora sunt amplasate în aer liber în raza oraşului.
Alte evenimente culturale de amploare care se desfăşoară la Ungheni mai sunt Festivalul Obiceiurilor de lama (decembrie), Targul Olarilor (august).
Oraşul Ungheni dispune de condiţii de dezvoltare a turismului industrial prin existenţa în teritoriu a întreprinderilor industriale unice in ţară şi bazate pe tradiţii populare in domeniul ţesutului covoarelor, producerea articolelor de ceramică şi  producerea vinurilor, activităţi întruchipate în activitatea Fabricii de covoare Ungheni, Fabricii de ceramică, unica de acest fel in ţară şi a Fabricii de vinuri.
Oraşul Ungheni, împreună cu imprejurimile sale dispune de condiţii suficiente pentru dezvoltarea ecoturismului. La o depărtare de doar 30 km. de or. Ungheni, traseul dinspre Chişinău, se află Rezervaţia naturală "Codrii", iar numai la 20 km.- Rezervaţia naturală "Plaiul fagului" - două din cele cinci rezervaţii naturale existente în Moldova, complexe ale naturii, păduri vechi aflate sub ocrotirea statului. Tot în această zonă se află cele mai înalte dealuri din Moldova şi cele mai adânci văi. Această regiune a impresionat mult pe cei ce au trecut prin aceste locuri prin varietatea reliefului, florei şi faunei. Nu în zadar Vasile Docuciaev (1846 -1903), naturalist rus, profesor la Universitatea din Peterburg, aflandu-se in Basarabia (Republica Moldova de astăzi) într-o expediţie, pe baza analizelor căreia publică studiul "Cu privire la solurile Basarabiei", numeşte această regiune "Elveţia basarabeană".
Aici sunt amplasate staţiuni de odihnă pentru turiştii din ţară şi de peste hotare.
Istoria intreagă a localităţii este concentrată în Muzeul de Istorie şi Etnografie a or.Ungheni, care dispune de un patrimoniu de circa 4 mii exponate catalogate, inclusiv şi din epoca paleolitcului şi o mare parte de exponate asupra datării şi provenienţei cărora se lucrează încontinuu.